Skip to content

# ..de toamna-iarna

20/10/2011

 N-am gasit alt titlu adecvat postarii de astazi…este o ….o…mai veche de a mea cu care nu o sa ma obisnuiesc cred…niciodata.

Intotdeauna mi-am lasat instinctele sa aleaga oamenii care cred eu ca ….oamenii carora le pot acorda increderea mea( rara de altfel) , oameni de care ma atasez si carora le pun si sufletul in palma daca stiu sa ma aprecieze …asa cum sunt eu.

O prostie de altfel…dar necesara de altfel in comunicarea cu oamenii.

Probabil ca undeva in urma mai exista o postare de genul asta si probabil ca pe undeva m-am mai plans eu de asa ceva.Dar nu-i bai…o sa ma repet ca doar e blogul meu si am dreptul.

Ei bine ….de multe ori ajung sa fiu dezamagita , sa trec peste si sa nu tin cont apoi ….de multe ori spun ca nu ma voi mai atasa de nimeni si ca ma voi rezuma doar la simpla si pura conversatie…nefiind genul meu nu reusesc sa imi ating telul.Drept pentru care ajung …ca acum…fustrata si dezamagita si suparata….ca atat de usor se inlocuiesc prietenii cu ” ceva nou” si cel mai tare ma doare cand dupa un timp ” acel ceva nou” da cu batu-n balta si gafeaza…iar cel „tradat” isi aminteste ca exista undeva un prieten care este un foarte bun ascultator , care uita si iarta mult ….eiiiii asta e.

„Daca asa imi astern asa dorm” si parca ce pot sa mai fac inafara de a scrie aici of-ul meu si doar atat ,ca in final …voi fi mereu acolo pentru a asculta ce are de spus cineva , pentru a-mi da cu parerea daca sunt intrebata(sau nu), pentru a fi umarul caruia are nevoie.

Probabil ca intr-o zi o sa ma satur si de rolul asta …sau poate ca nu…

Poate ca maine va fi ok si voi fi dat uitarii supararea mea de care ma chinui de 2 zile sa o pun pe foaia asta virtuala si nu mai reusesc.Poate ca maine va fi …iarna!

Anunțuri
4 comentarii
  1. pe mess, de fiecare dată când mă caută cineva şi-mi începe discuţia cu numele… eu răspund.
    da, cu ce te pot ajuta?
    pentru că ştiu că altfel nu ar suna! 🙂
    adevărul este că unii chiar trag de tine, din interes. alţii se bucură cu tine şi se bucură şi cu alţii. iar cei mai mulţi sunt indiferenţi la tot ce ţi se întâmplă, pentru că ei sunt buricul pământului. prefer să cred că toate cunoştinţele mele care mă dau uitării la un moment dat fac parte din cea de-a doua categorie, nu din celelalte două.
    şi dacă prietenii mei sunt fericiţi, nu-mi pasă că sunt fericiţi cu alţii, important e să fie încântaţi şi să se simtă bine.
    poate pare un raţionament prostuţ, dar mă ajută să fiu senină…

    • Pe mine nu ma doare ca sunt ei fericiti …ma bucura chiar!

  2. clopotel, aproape ca te pierdusem si cum te gasesc?
    cred ca e ceva in aer si eu am aceleasi senzatii. doar ca nu stiu sa fac altfel, daca pot sa ajut omul cu o vorba, il ajut, il ascult si apoi ma ascund o vreme sa nu mai aud pe nimeni, sa ma reincarc. azi am spus cuiva „ai venit sa iei liniste de la mine, dar tu ce ai de dat? vii mereu doar sa iei?” s-a uitat incurcat la mine 🙂
    cat mai putine dezamagiri iti doresc! poate ar fi bine sa nu ai asteptari de la nimeni, oamenii dezamagesc…

    • Stiu ca dezamagesc dar se pare ca nu ma lecuiesc niciodata!
      Multumesc din suflet, o seara minunata sa ai!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: